II.5. O scurtă lămurire despre tainele ereticilor

Unul din principalele argumente ale ecumeniştilor cu privire la recunoaşterea oficială a tainelor ereticilor este rânduiala veche a Bisericii de a-i primi pe ereticii pocăiţi în sânul Său prin trei feluri diferite: prin botez, prin mirungere sau prin mărturisirea credinţei. Şi deoarece acest argument îi nedumereşte şi pe mulţi credincioşi ortodocşi, să vedem ce înseamnă primirea în Biserică prin cele trei rânduieli diferite.

Despre aceasta găsim scris în Canonul 95 al Sinodului al VI-lea Ecumenic: „Pe cei dintre eretici ce se adaugă la Ortodoxie şi în partea celor ce se mântuiesc îi primim după aşezata urmare, rânduială şi obicei. Pe Ariani adică şi Machedoniani, şi Navatiani […] îi primim dând ei Libele (mărturisirea Credinţei în scris), şi anatematisind pe tot eresul ce nu cugetă precum cugetă Sfânta lui Dumnezeu Catolicească şi Apostolească Biserică, pecetluindu-se ei, adică ungându-se ei mai întâi cu sfântul Mir […] Pe Evnomiani, însă, care se botează într-o afundare, şi Montanişti […] şi pe toate celelalte eresuri, fiindcă multe sunt aici, mai ales cei ce vin din ţara Galatenilor, pe toţi cei ce dintre aceştia voiesc a se adăuga la Ortodoxie, ca pe ellini îi primim […] Nestorianii trebuie a face Libeluri, şi a anatematisi eresurile, pe Nestorie, pe Evtihie, şi pe Dioscor, şi pe Sevir, şi pe ceilalţi Exarhi ai acestor fel de eresuri, şi pe cei ce cugetă cele ale lor, şi pe toate eresurile cele ce mai înainte s-au pomenit. Şi aşa a se împărtăşi cu sfânta Cuminecătură”. Continue reading „II.5. O scurtă lămurire despre tainele ereticilor”